fbpx

Ce se întâmplă atunci când ții o dietă pentru creier?

Alimentele pe care le consumăm nu își spun cuvântul doar când vine vorba de numărul de kilograme și de condiția fizică pe care o avem.

Ele influențează și starea noastră psihică și capacitatea creierului de a face față taskurilor de zi cu zi.

Anisa Purbasari Horton, editor al fastcompany.com, a încercat pe propria piele o dietă recomandată pentru creier, formată din alimente benefice pentru aptitudinile noastre cognitive.

Anisa a luat această hotărâre atunci când a aflat că somnul ei are o calitate scăzută.

Deși avea o dietă formată în mare parte din carne slabă și legume în 70% din timp, obișnuia să consume junk food atunci când era stresată și multă cafea când nu reușea să doarmă suficient.

“Am adoptat diverse diete pentru a-mi ajuta creierul și pentru a obține niveluri de energie mai bune – însă deseori am eșuat, din cauza stilului restrictiv.
Iar faptul că o scăpare putea anula o săptămână de disciplină alimentară m-a descurajat să continui cu un astfel de plan mai mult de două săptămâni.”,
a spus Anisa.

Însă fiindcă a observat îmbunătățiri considerabile ale somnului în urma unor astfel de regimuri alimentare,  a fost motivată să caute mai departe.

Astfel a descoperit “The MIND DIET”, prescurtată de la Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay.

Dieta a fost creată de cercetători de la Rush University Medical Center și Harvard School of Public Health.

Aceștia au studiat obiceiuri alimentare care reduc riscul de Alzheimer și au condus teste cognitive unui număr de 960 de adulți pe parcursul a 9 ani, raportându-se la alimentația acestora.

Dieta MIND încurajează consumul a 10 categorii de alimente sănătoase pentru creier.

Printre ele se numără legume cu frunze verzi, alte legume, fructe cu coajă lemnoasă (migdale, nuci pecan, fistic, nuci și nuci de Brazilia), fructe de pădure și pește.

Dieta limitează (dar nu interzice) consumul de alimente nesănătoase, cum ar fi carnea roșie, untul și margarina, brânza, dulciurile și mâncarea procesată.

Rezultatele cercetării, publicate în The Journal of the Alzheimer`s Association, a revelat faptul că adulții care au aderat strict la dieta MIND au avut un risc cu 53% mai scăzut de a avea Alzheimer.

Cei care au urmat dieta într-un stil moderat au prezentat un risc mai mic cu 35%.

“Am 28 de ani, astfel că momentan boala Alzheimer nu reprezintă o îngrijorare pentru mine. Însă m-am gândit că din moment ce dieta a fost creată pentru a optimiza funcțiile cognitive (și pentru prevenirea declinului mental), m-am gândit că dieta va face bine creierului meu. Era o singură cale de a afla – să o încerc pentru o săptămână și să vedem ce se va întâmpla.”

În urma experimentului, Anisa a tras câteva concluzii:

  • Cheltuieli mai mari, însă aceleași mese

“Primul lucru pe care l-am remarcat a fost acela că dieta mea îmi impune cheltuieli mai mari. Somonul, uleiul de măsline extra-virgin, fructele de pădure și fructele cu coajă lemnoasă au prețuri mai ridicate. În acea săptămână, am văzut că bonul de cumpărături era mai mare cu 20 de dolari decât atunci când cumpăram alimente pentru mine și soțul meu la un loc.”

Anisa a consumat la micul dejun două ouă, spanac și somon, împreună cu cafea neagră și o linguriță de ulei de cocos.

Prânzul era format din salată cu piept de pui, spanac, kale, păstăi verzi, broccoli și o mână de migdale.

Cina era formată din legume cu curry și orez brun.

“Cea mai mare provocare pentru mine a fost să renunț la lapte și zahăr rafinat, astfel că mi-am înlocuit gustarea de după-amiază care consta în iaurt grecesc cu cereale. Am consumat în schimb iaurt de cocos neîndulcit cu afine și semințe de chia. Mi-am înlocuit cafeaua cu gheață și lapte cu ceai verde de mentă.”

  • Am fost mai puțin înfometată pe parcursul zilei

Anisa a observat efecte rapide ale dietei MIND. A reușit în două zile să scape de pofta de dulciuri și lactate.

După prima zi de dietă a adormit mai repede și s-a trezit mai devreme fără deșteptător.

“Am observat de asemenea că am simțit nevoia de gustări mai rar, chiar dacă porțiile de mâncare nu erau așa de mari. Drept rezultat, mâncarea a ocupat mai puțin spațiu în creierul meu, și am fost capabilă să mă focusez pe perioade mai mari de timp. Chiar și atunci când apăreau taskuri neașteptate și ziua mea era mai încărcată, am fost surprinsă de cât de repede am reușit să le rezolv, în așa fel încât să mă pot întoarce la taskurile mele obișnuite.”

  • M-am simțit mai motivată să mănânc pentru creierul meu decât pentru corpul meu

În cadrul experimentului, editoarea a observat faptul că, pentru ea, a fost mai motivantă ideea de creștere a productivității prin intermediul unui regim alimentar, decât o dietă pentru slăbit.

“Spre deosebire de alte diete, m-am simțit mai motivată. Pe de o parte, deși descurajează consumul anumitor alimente, dieta nu impune eliminarea lor totală. Pe de altă parte, am perceput regimul alimentar pentru creier mult mai motivant decât cel pentru corp. Deși trăim într-o eră a sănătății fizice și a wellness-ului, am găsit dificilă încercarea de a ține o dietă pentru un ideal fizic (deseori nerealist). Cumva, pentru mine, creșterea productivității a fost un factor motivant mult mai bun.”

Totodată, dieta MIND a avut efect și asupra corpului.

Anisa a remarcat creșteri ale nivelului de energie și a reușit să alerge un semi-maraton fără să se uite la ceas din 5 în 5 minute să vadă cât ar mai dura.

Din moment ce a eliminat zahărul din alimentație, a găsit mult mai tentante fructele pe post de desert.

Inspiraţie!
andy szekely

Comentează




* Campurile marcate cu steluta sunt obligatorii.