fbpx

Trezire de Paște: Nu mai fi ”tu însuți!”

Una dintre cele mai mari minciuni pe care dezvoltarea personală le tot promovează este FII TU ÎNSUȚI!

E susținută cu citate celebre și cu emfază motivațională care abundă pe internet.

Ceea ce urmează să spun despre abordarea de mai sus poate părea prețios și filosofic, dar nu e!

E real:

Nu cred că viața ne-a fost dată ca să FIM, așa cum suntem

Dacă ar fi adevărat, ar trebui să facem în continuare în pantaloni, la fel ca bebelușii, care sunt … ei înșiși…

Pe aceeași logică, în câmpul muncii ar trebui să ne purtăm cu colegii cum ne vine, pentru că … așa suntem noi…

 

În realitate, oamenii care chiar reușesc în viață, îşi asumă să devină mai mult decât SUNT…

După părerea mea, viața ne-a fost dată ca să DEVENIM ce putem deveni, nu doar ca să fim…. și gata.

”Fii tu însuți” e, însă, vecin semantic cu Autenticitatea și devine foarte ușor un slogan care maschează fofilarea:

”Nu învăț asta că nu e …ca mine…”

”Dacă folosesc tehnici de comunicare, nu sunt autentic(ă)…”

etc.

Scuzele astea mă enervau la începutul carierei de trainer.

Acum, îmi stârnesc un zâmbet plin de compasiune.

Asta nu mă împiedică, însă, să spun clar și răspicat ce cred eu, urmând ca tu să tragi propriile tale concluzii:

 

Nu FI tu însuți

DEVINO cine poți deveni!

Descoperă cine ai putea fi.

Învață despre tine care sunt limitele tale.

Străduiește-te să descoperi ce ești chemat să fii….

Nu doar FI…

 

Iată 2 idei simple la care te invit să cugeți:

  1. ”A fi” este un verb frumos, dar este și un cuvânt – capcana.

Iată o observație interesantă despre percepție:

”A fi” este un verb, dar este interpretat în creier ca un lucru.

Când spunem ”Sunt” ne referim la identitatea personală și distorsionăm faptul că ”a fi” se referă la o acțiune, la o activitate, la mișcare.

Mai exact, A FI se referă la evoluție, dezvoltare și creștere permanentă, nu la încremenire în proiect.

Cu toate astea, avem tendința să confundăm imaginea din oglindă cu un tablou!

Uităm că, la fiecare privire în oglindă, surprindem stadiul temporar de evoluție pe care oglinda îl reflectă…

Uita-te la pozele pe care le ai de când erai un copil și până astăzi, cronologic.

Fiecare dintre ele reflectă un …. TU Însuți.

Și, totuși, pe termen lung, te definește mai bine călătoria parcursă decât poza de când aveai 7, 17 sau 25 de ani….

Când cineva se uită la o poză, va spune: uite un copil, un tânăr, un bătrân…. etc.

Când se uită la mai multe, însă, înțelege călătoria acelui om și devenirea sa…

 

  1. Nu îți mai repeta că e bine să Fii Tu însuți…

Oricum EȘTI TU ÎNSUȚI.  Asta e un dat!

Ceea ce nu e neapărat dat e puterea și dorința de a deveni ce ai putea să devii.

Aici este, după părerea mea, locuința liberului arbitru!

Nu ai liber arbitru să faci alegerea de a trăi viața altcuiva sau în corpul altcuiva.

Dacă vrei să fii Einstein, Prințesa Diana, Maica Theresa,  sau Napoleon sau Steve Jobs, ai înțeles greșit lucrurile. Locurile acelor domni și doamne sunt ocupate deja.

Ai, însă, alegerea să devii ce ai putea să devii sau să …rămâi cel ce ești… pe principiul că ”ești TU ÎNSUȚI”

 

***

De Paște, îți spun, cu smerenie și cu iubire, că îmi doresc din toată inima să nu mai fii tu însuți … ci, să devii TU cel care poți FI.

Am scris acest articol și pentru mine. Dacă ți-a plăcut și crezi că mesajul lui e important, dă-l mai departe.

Poate că sărbătoarea ÎNVIERII e un prilej bun și pentru alții să îl primească.

… sau, ar putea să rămână la tine și la  mine, ca amintire pentru noi doi să ne re-inventăm din ce în ce mai des.

 

Să urmăm, așadar, exemplul suprem pentru Inspirație: 

Hristos a Înviat!

Andy

 

 

Comentează




* Campurile marcate cu steluta sunt obligatorii.