Scopul – stabilirea obiectivelor

Timp de citire: 6 minute

Conceptele de tipul roata vieţii sau echilibrul personal sunt instrumente utile prin care poţi să conştientizezi modul în care îţi administrezi timpul în prezent.

În plus, ele îţi dau şansa să monitorizezi nivelul de satisfacţie pe care ţi-l oferă fiecare activitate.

Dincolo de această conştientizare şi monitorizare, o viaţă echilibrată seamănă mai curând cu mersul pe sârma decât cu rezolvarea unei probleme de matematica.

Echilibristul se foloseşte de bara metalică pe care o ţine în mâini ca de un instrument indispensabil, însă ochii săi nu se focalizează pe instrument ci pe destinaţie.

La fel şi pentru tine!

Poţi folosi o mulţime de instrumente pentru managementul timpului sau stabilirea obiectivelor.

Atât timp cât ele nu se subordonează scopului tău în viaţă, rămân simple unelte într-o trusă de scule nefolosită.

Scopul este forţa unificatoare a tuturor energiilor tale.

Scopul transcede dincolo de obiective – este imaginea atotcuprinzătoare, ca o umbrelă, deasupra acțiunilor tale.

Obiectivele sunt etapele intermediare pe care le parcurgi în drumul către scop.

Cum să îţi defineşti un scop?

S-au scris cărţi întregi despre stabilirea scopurilor şi viaţa trăită cu semnificaţie.

Anthony Robbins (celebrul vorbitor motivaţional american) remarca într-unul din seminariile sale că diferenţa dintre oamenii care au multe realizări şi oamenii care se realizează cu adevărat este următoarea: cei din urma petrec suficient timp cu ei înşişi pentru a îşi hrăni mintea, trupul şi sufletul – dedicându-se consecvent dezvoltării lor individuale.

Daca nu ştii/simţi care este scopul tău în viaţă înseamnă că nu îţi trăieşti viaţa la adevăratul potenţial.

Este ca şi când ai prefera să aşterni nişte cărămizi în loc să construieşti o catedrală.

Nu există nici un motiv întemeiat să fii nesemnificativ(ă), în afară de frică.

Aşa cum remarca Marianne Williamson în „A Return to Love”:

„Frica noastră cea mai profundă nu este că am fi neadecvaţi. Frica noastră cea mai profundă este că suntem puternici peste masură. Lumina din noi ne înspăimântă mai mult decât întunericul. Ne punem întrebarea: cine sunt eu ca să fiu strălucitor, minunat, talentat, fabulos? De fapt, cine eşti tu să nu fii toate acestea?”

Practic, pentru a îţi descoperi scopul vieţii, ai nevoie de timp. Este dificil să te gândeşti la chemarea ta, la talentele tale, la viziunea ta, în vreme ce urgenţele se aglomerează şi obligaţiile te ţin în priză 12 ore pe zi.

Poate că ideea de a îţi lua o vacanţă în care să te conectezi la scopul tău ţi se pare nepotrivită, ineficientă sau utopică. Gândeşte-te totuşi o clipă la această idee…

Cum ar fi să ai câteva zile libere, numai pentru tine? Cum ar fi să îţi acorzi un moment de sinceritate şi reflecţie asupra trecutului şi a viitorului?

Cum ar fi să îţi dai timp să răspunzi la întrebarea:

Cine sunt eu şi încotro mă îndrept?

Nu există un răspuns corect la această întrebare. Există doar răspunsul tău, pe care îl poţi rafina şi îl poţi limpezi.

Acest raspuns poate să ceară mai mult timp decât durata pauzei de masă de la serviciu şi cu siguranţă cere multa linişte sufletească…

Concret, în căutarea scopului tău poţi folosi ca ghid trei caracteristici importante ale oamenilor care trăiesc cu scop:

1. Alege să faci ceea ce îţi place

Oamenii care duc vieţi semnificative şi pasionante practic nu au timp liber.

Şi nici nu au nevoie… decât foarte rar. Ei fac mereu ceea ce le place. Munca este o activitate plăcută, plină de satisfacţii.

Întrebările cheie care se cer a fi puse aici sunt:

Care este domeniul în care excelez? Care sunt înclinaţiile şi talentele mele? Cum mă pot antrena pentru a deveni expert în acele arii în care am talent şi imi place să lucrez?

Înainte de a trece să citeşti mai departe, poate că ar fi bine să mai zăboveşti un pic şi să răspunzi la întrebările de mai sus…

Pentru a face lucrurile şi mai interesante, îţi ofer acum o întrebare care îţi poate schimba modul de a gândi pentru totdeauna!

Când o citeşti, fii foarte atent(ă) la raspunsul care îţi răsare în minte! Nu îl lăsa să treacă pe lângă tine pentru că nu ştii când vei mai avea ocazia sa îl întâlneşti.

Citeşte întrebarea, captează răspunsul şi scrie-l pe o coală de hârtie cât mai repede! Întrebarea este:

Ce îţi place să faci atât de mult, încât ai plăti pentru asta?

Răspunsul la această întrebare este punctul de plecare către o viaţă trăită cu scop. Dacă ai găsit deja răspunsul, ştii la ce mă refer!

2. Fii hotărât, nu renunţa la ce ţi-ai propus

Nimeni nu poate avea succes pe termen lung fără a se dedica pe termen lung.

Amânarea, influenţa negativă din partea celorlalţi, neîncrederea în forţele proprii, frica, etc. sunt scuze pe care oamenii inconsecvenţi le suprapun peste renunţare.

Sunt numeroase motivele pentru care ai putea sa renunţi.

Şi totuşi, când priveşti la exemplele ilustre de oameni de succes, ceea ce rămâne în urma lor este imaginea hotărârii cu care au mers până la capăt.

Pe scurt, cel care obţine succesul pe termen lung, este cel care face un lucru PÂNĂ CÂND obţine rezultatul dorit.

Aceasta este cea mai simplă definiţie a disciplinei.

În momentul în care ţi-ai definit scopurile şi ai intrat pe filonul vocaţiei tale, disciplina este cea care face diferenţa între succes şi mediocritate.

3. Pastrează-ţi bunul simţ

Proba de foc a succesului este evitarea aroganţei.

Societatea percepe oamenii de succes ca pe nişte persoane orgolioase şi alimentează această calitate prin aplauze la scena deschisa.

De fapt, de la încredere în sine la aroganţă este numai un pas pe care mulţi oameni îl fac din inerţie (am folosit un termen blând).

Trainerul american Kevin Hogan identifică o salbă a percepţiilor de sine şi impactul lor în realizarea personală:

Neîncredere – Încredere (în sine) –

Siguranţa de sine – Siguranţa exagerată – Aroganţa

În vreme ce siguranţa de sine este o necesitate absolută pentru succesul pe termen lung, aroganţa este o garanţie a eşecului pe termen lung.

Între cele doua este o linie subţire pe care numai tu o poţi observa, când îţi studiezi atent reacţiile şi când foloseşti impresiile celor din jur ca pe un barometru util.

Siguranţa de sine exagerată apare în mici gesturi sau comportamente, în mimica feţei, în tonul vocii, etc.

Pasul următor este aroganţa. Aroganţa vine însoţită de o întunecare a judecaţii.

Aroganţii consideră bătăliile dinainte câştigate şi de aceea nici nu se mai pregătesc.

Prin contrast, numeroase personaje istorice celebre, precum Einstein, Ghandi sau Maica Theresa au trăit cu pasiune şi însufleţiţi de scopuri nobile, fără a îşi aroga cu obstinaţie merite.

Când trăieşti cu un scop, contează mai puţin că eşti şef ori subaltern, bogat sau sărac, popular sau anonim.

Satisfacţia vieţii trăite cu scop vine din conectarea ta la ceva mai înalt decât standardele pe care societatea le promovează.

Vine de la conştiinţa ta că faci ceea ce ai înţeles ca vrei să faci. Vine de la propria ta viziune.

Atâta vreme cât scopul tău îţi serveşte ţie, le serveşte celorlalţi şi contribuie la binele general, viaţa ta se va echilibra de la sine.

Acest sentiment este greu de explicat în cuvinte. Unii îl numesc fericire…

Inspiraţie !
andy szekely
 
 
 
Ai văzut reducerile?