5 idei „altfel” pentru o vacanță frumoasă la mare

Mie nu îmi place la mare, iar celorlalţi membri ai familiei mele da! 

Din fericire, am descoperit în timp modalităţi prin care să mă bucur de concediu împreună cu cei dragi fără să ”sufere” nici una dintre părți…

În acest articol îți prezint și ție  5 idei care mi-au adus vacanțe faine la mare, în ideea că le poți folosi exact așa cum sunt prezentate, sau le poți adapta la nevoile tale. (Majoritatea ideilor de aici se pot aplica și pentru o vacanță la munte, cu condiția să le adaptezi un pic.)

Iată-le:

Ideea altfel 1:

Du-te cu oameni care nu pun presiune pe tine

Corolar:
Du-te cu suficienți oameni, astfel încât, dacă unii ar fi pus presiune pe tine, să aibă atenția în altă parte…   🙂

Încă de când eram foarte mic, am descoperit că mă insolez extrem de repede.

Mai în glumă, mai în serios, ai mei spuneau că ”mă insolez prin cămașă, pe trecerea de pietoni, când trec strada”…

Lucrurile nu sunt chiar așa grave…

M-am mai ”tăbăcit” de atunci, însă mi-a rămas obiceiul de a nu sta la soare aproape deloc. Practic, nu îmi place să stau la soare.

În afară de asta, ideea de a sta pur și simplu, cu scopul de a mă bronza, nu mă prinde.

Ce îmi place în schimb, este să fac sport în fiecare dimineață, să călătoresc și să descopăr locuri și culturi noi… sau să stau la o terasă, pe un fotoliu comod, cu o carte bună în mână, un carnețel pentru idei și un pahar foarte rece de… ceva.

Pot petrece astfel lejer 4-6 ore pe zi… ceea ce reprezintă de fapt durata unei zile de plajă…

Pe scurt: când unii se perpelesc eu citesc.

Asta îmi place… asta fac !

Nu am un program fix de citit sau ”un target” de atins. Am însă un mod de relaxare diferit. Dacă fiică-mea vine și mă trage de mânecă să mergem în apă, mă duc.

Dacă soția mea vrea să îi aduc pe plajă un ceai rece sau să vorbim despre ”vrute şi nevrute”, fac asta cu plăcere… dar nu stau ca o rufă la uscat pe plajă… pentru simplul motiv că nu îmi place.

La început, a trebuit să fac față unor mici presiuni din partea ”alor mei” legat de acest ”comportament”, însă atunci când există înțelegere există și creativitate.

Astfel, fiecare dintre noi își găsește activitățile preferate, fiind în același timp împreună și ”happy”.

Asta îmi aduce amine de o zicere a lui Khalil Gibran, în cartea Profetul, despre relațiile de cuplu: ”Beți împreună vinul din aceeași sticlă, dar nu din aceeași cupă”.

Ideea altfel 2:

Du-te cu atitudinea de a construi amintiri, nu de a ”petrece” vacanța…

Corolar:
Insistă să fii activ în construirea unui ”album” de amintiri pentru toată viața, chiar dacă sunt costuri mai mari decât ”normal”. 

Când plec într-o vacanță vreau să văd ce e mai bun și să experimentez ce e mai interesant.

Vreau să merg la cele mai interesante restaurante, să văd cele mai spectaculoase locuri, să pot genera povești pe care le voi spune apoi toată viața mea la prieteni sau poate chiar pe scenă.

De aceea, dacă am 10 zile ”la plajă”, îmi place ca 3-4 zile să vizitez împrejurimile. Culoarea bronzului se duce în câteva luni, dar o amintire semnificativă poate să țină o viață.

La ora la care scriu acest articol sunt în Palma de Mallorca, într-un colțișor de rai sculptat în munte, numit Port de Soller, cu familia. (mulţumesc partenerului nostru TUI Travel Center pentru oportunitate).

Chiar dacă unii dintre noi preferă plajă, am insistat să luăm o mașină și să vedem niște locuri speciale… și am avut dreptate.

Imaginile care ne-au rămas în memorie de la Cap de Formentor (cel mai nordic punct al insulei) ne vor însoți toată viața.

Ne-am adus aminte, cu plăcere, de alte stânci spectaculoase pe care le-am văzut în Irlanda: Cliffs of Moher (punctul cel mai vestic al Europei, la oceanul Atlantic).

Ideea altfel 3:

Învaţă câte ceva din cultura locului sau de la oamenii locului, în mod proactiv

Corolar:
E foarte ușor să aluneci în atitudinea ”clientului” căruia i se cuvine, pentru că a plătit serviciile… și astfel să pierzi din vedere oportunitatea să te bucuri de ce descoperi…

Îți recomand să fii atent la asta !

Azi dimineață m-am ”surprins” primind  o lecție de la o turistă germană, pe atât de simplă, pe atât de plină de sens pentru mine: fiică-mea făcea ”nazuri” pentru că voia să mănânce neapărat oul fiert cu lingurița (e o lady).

Dată fiind ”urgența” m-am dus în zona de bufet suedez să caut o linguriță și pentru că nu am găsit ”la timp”, am luat una de pe o masă liberă.

Imediat am fost atenționat prompt și ferm de o turistă, care mânca singură la  masă mai încolo, că linguriţele se află în capătul încăperii (mi-a indicat precis locul cu degetul arătător).

I-am mulțumit, am pus lingurița înapoi pe masă și m-am îndreptat către locul cu pricina, de unde am procurat preţiosul obiect.

La întoarcere i-am mulţumit doamnei cu un zâmbet și  ”plecăciune” pentru spiritul civic.

Precizare:

Sunt absolut convins că această întâmplare din categoria ”banalități” ar putea să îți declanșeze o reacție de tipul… așa, și… ?

Pentru mine însă are valoare întrucât ține de observarea comportamentului, iar acesta ne dă indicii despre cultură.

Mi-am amintit că în urmă cu 8-9 ani, în Amsterdam, am participat la un curs în cadrul căruia există un exercițiu în grupuri de 3 persoane.

Am picat să îl fac împreună cu doi nemți, un el și o ea. Fiecare dintre noi trebuia să povestească o întâmplare în 3 minute.

Am început primul și m-am ambalat să le spun o poveste mai lungă.

Exact înainte de punctul culminant neamțul mi-a tăiat-o scurt spunându-mi pe un ton ferm în engleză: TIME IS UP!

M-am oprit brusc, parcă electrocutat.

Nemțoaica a spus ceva de genul: „dacă vrei în pauză te putem asculta să îți termini povestea…„.

Apoi am trecut la a-i asculta pe cei doi, pe rând. Unul a terminat în 3 minute fix, celălalt în 2 minute și 50 de secunde.

Oricât de ciudat m-am simțit în acele momente, faptul că țin minte episodul e un semn că a fost relevant pentru mine.

Așa învățăm… Și de la cine poți învăța mai bine despre punctualitate și ordine dacă nu de la nemți.

În mod ironic, am învățat câte ceva de la nemți în Olanda și respectiv în Spania, dar asta nu face decât să întărească ideea centrală: când ești în străinătate, fii atent la ceea ce poți învăța din cultura locului sau de la oamenii din respectivul loc.

Acest lucru e cu atât mai valabil cu cât destinațiile turistice ”maritime” sunt foarte cosmopolite.

În Palma de Mallorca de exemplu, sunt foarte mulți nemți. În 2017 au vizitat insula aproape 4,5 milioane de nemți.

Britanicii urmează cu 2,3 miioane, dar ce mi se pare oarecum  surprinzător e numărul mic de italieni și francezi (sub 500.000, împreună).

Ballearele sunt destinații atât de apetisante pentru nemți încât se spune că la un moment dat Germania a făcut ofertă Spaniei să cumpere aceste insule.

A fost refuzată, însă o mulțime de celebrități din țara oamenilor ordonați și punctuali și-au cumpărat case și terenuri pe insulă (Boris Becker și Claudia Schiffer de exemplu). Casa lui Boris Becker arată așa:

Iar casa Claudiei Schiffer așa: 

Când vizitez un loc de acest gen îmi place să mă uit și la mixul de populație și mai ales la felul cum acesta colorează cultura locului.

E fascinant mai ales în situațiile în care culturi aparent opuse se întrepătrund. În cazul de față vorbim de spanioli și nemți. Un alt exemplu notabil care îmi vine în minte este stațiunea Locarno din Elveția, locuită în proporție de peste 80% de italieni.

Ideea altfel 4:

Fă ce se face la mare, dar adăugă un pic de ”munte”

Corolar:
Marea e pentru contemplare, muntele e pentru cucerire.

Probabil ai auzit destul de des ideea că unii oameni preferă muntele iar alții marea. Poate chiar te-ai poziționat pe tine într-o categorie sau alta.

Ce îţi sugerez însă este să nu le mai privești binar. Nu e bligatoriu să fie la munte sau la mare alegerea pe care o faci.

Există locuri în lume în care comparația asta se face cu ȘI, nu cu SAU.

Ele se mai numesc Insule. În insule vei găsi de regulă un mix de munte și mare, iar asta e minunat.

Eu cred că oamenii care preferă marea, dincolo de ideea de plajă sau de bălăceală, merg acolo pentru că se pot relaxa mai ușor. Marea invită la contemplare…

Mai ales dacă ai deschidere largă și poți vedea departe, până la linia orizontului, asta îți va da o perspectivă amplă și meditativă asupra lumii. Îți vine să stai și să te minunezi…

Pe de altă parte, muntele este mai… de acțiune. Când te afli în pădure, îți vine să străbați desișul ca să cauți o poiană sau să urci spre pisc pentru a contempla de sus, de la înălțime, lumea.

Probabil de asta se și spune că ai ”cucerit un vârf muntos”, dar că ”îmbrățișezi marea cu privirea”.

În ambele locuri însă ne bucurăm de răsăritul soarelui,… așa că dacă ești genul MARE său genul MUNTE, amintește-ți că ambele se află sub soare și compară-le cu ȘI, nu cu SAU.

Partea frumoasă este că există locuri pe planetă în care te poți bucura de amândouă…

Pe de altă parte, chiar dacă nu ai munte lângă mare, poți practica sporturi nautice și asta va ajuta și ”cuceritorul” din tine să se simtă bine.

Ideea altfel 5:

Gândeşte-te la viitor – în starea de relaxare ai mai mult spor

Corlar:
Unii oameni pleacă în vacanță să se deconecteze total. Alții își iau munca după ei… Îți recomand să profiți de starea de relaxare și să aloci câteva minute pe zi pentru planuri de viitor.

Îmi aduc aminte că în urmă cu 5-6 ani, în Grecia, i-am propus soției mele să ne scriem pe o hârtie obiectivele pentru următorii 10 ani.

Am făcut acest lucru împreună, contemplând marea…

Anul trecut am găsit respectiva hârtie într-un sertar, întâmplător, când făceam curățenie în casă.

M-am așezat cu foaia în mână pe pat și aproape că m-a apucat plânsul.
De fericire!

Dintre cele 10 obiective de decadă a vieții, realizasem complet 8, în mai puțin de 5 ani.

De atunci nu mai uit niciodată să profit de concediu ca să îmi planific viitorul…

Vezi tu… starea de relaxare și contemplare atât de ușor de dobândit la mare este ocazia perfectă să te gândești la tine pe termen lung….

În aceeași idee, îți recomand din toată inima ca atunci când îți planifici în calendar activitățile pe termen lung să începi cu concediile și vacanțele. 

Ai nevoie de ele. Te ajută să devii un om mai bun.

Majoritatea oamenilor își planifică mai întâi munca și realizările (și eu am făcut la fel primii 4o de ani de viață).

Din păcate, într-o lume competitivă ca cea în care ne găsim, planificarea „producției” te va face să laşi în plan secundar timpul pentru tine şi familia ta. Nu fă asta !

Cap de Formentor-ul sau Cliffs of Moher-ul tău nu se află la birou sau în targetul lunar.

Acolo se află resursele care îţi permit să descoperi minunăţiile lumii… iar uneori aceste resurse nici măcar nu sunt atât de scumpe pe cât credem…

Inspiraţie !
andy szekely

Salvează articolul sau trimite-l unui prieten:
 
 
Ce părere ai despre ceea ce ai citit?