"My friend, you are missing the point !!" - Andy Szekely | Creștere (Evoluție personală), Opinii personale - Andy Szekely "My friend, you are missing the point !!" - Andy Szekely | Creștere (Evoluție personală), Opinii personale

„My friend, you are missing the point !!”

Cu ani în urmă exista în fabrici și uzine o persoană adesea hulită: omul de la CTC sau CTC-istul.

Mai exact, omul care se ocupa în fabrică de Controlul Tehnic de Calitate (CTC).

El avea puterea să îi întoarcă din drum pe strungarii care făceau treabă de mântuială, pe electricienii care lipeau prost circuitele, pe maistrii care nu respectau cotele… etc.

Dar nu despre acea persoană cu rol perfect legitim scriu azi…

Azi scriu despre ”apucăturile de CTC-ist” pe care le văd la unii oameni din jurul meu, apucături care fac mai mult rău decât bine.

Când le văd, îmi pun întrebarea ce câștigă ei cu astfel de apucături…?

Uite două exemple:

Exemplul 1

Scriu o carte sau un articol în care îmi pun sufletul pe tavă și mă dau peste cap să produc un material relevant pentru oameni.

Marea majoritate îmi oferă feedback pozitiv.

Pe de altă parte, se trezește câte unul să atragă atenția asupra faptului că lipsește o virgulă în paragraful 3 sau o cratimă la pagina 2. 

În plus, această observație este însoțită de câte o ” prelegere despre importanța respectării limbii române” .

Aş vrea să mă fac bine înțeles: Am mare respect pentru limba noastră și mă simt mândru că sunt român și am ocazia să o vorbesc.

Am fost olimpic la limba Română în liceu, editorialist vremede doi ani și sunt autor de cărți și articole.

Pe de altă parte, extremismele în legătură cu limba vorbită n-au cum să ne fie de folos.

Sunt multe situații în care scriu în stil colocvial tocmai pentru că știu că astfel textul e mai accesibil.

În alte situații, scriu repede și am erori de tastare care scapă editorului nostru.

Rezultatul nu e intotdeauna 100% corect și îmi asum asta.

De aceea, răspunsul pe care îl dau celor care se simt datori să corecteze fiecare virguliță în limba română e în limba engleză:

My friend, You are missing the point !

 Voi explica ce vreau să spun cu asta imediat după ce îți dau și al doilea exemplu:

Exemplul 2

Recent am postat pe pagina mea de fecebook un filmulet cu unul dintre actorii mei preferati: Denzel Washington.

Îmi place Denzel nu doar pentru că e talentat ci pentru etica muncii care îl caracterizează și pentru faptul că are ”verb” când vine vorba să transmită mesaje motivaționale.

Un astfel de mesaj era și cel postat de mine recent.

În el Denzel spune la un moment dat că este extrem de important să perseverezi în viață și ilustrează asta cu următoarea afirmație:

”Keep working, keep striving, fall down seven times, get up eight. Without commitment, you’ll never start, but more importantly, without consistency, you’ll never finish!”

 

În traducere aproximativă:

”Continuă să te străduiești.

Cazi de 7 ori, ridică-te de 8.

Fără decizie nu poți începe, dar și mai important, fără dedicare nu poți termina!”

Iată o scurtă analiză pe text:

Prima frază este tema mesajului.

A doua frază este o metaforă vizuală menită să te ajute să înțelegi ce e aia perseverență

A treia frază este, după părerea mea, mesajul memorabil cu care ar trebui să rămâi:

Fără decizie nu începi. 

 

Fără dedicare nu termini.

De ce insist ?

Pentru că unul dintre mesajele – reactie pe care le-am primit pe facebook la postarea filmuletului este următorul:

”If you fall down seven times, you cannot get up eight times, assuming you started standing in the first place”.

Mai clar: N-ai cum să te ridici de 8 ori dacă ai căzut doar de 7 ori.

Răspunsul meu la această observație e următorul: ”My friend, you are missing the point !”

Un scenariu pesimist care explică de ce:

Sunt trainer de două decenii și în această meserie învățăm să ne pese încotro ducem grupul de participanți la finalul procesului de training.

De aceea, nu fac sesiuni de întrebări la sfârșitul prezentărilor mele ci mai curând pe tot parcursul.

La final e posibil ca sub presiunea timpului să primești o întrebare care nu are nici o legătură cu tema sau cu mesajul memorabil cu care vrei să rămână participantii.

Îmi imaginez că aș putea tine o prezentare despre perseverență la fel ca Denzel, in care sa spun din greseală  ”cazi de 7 ori, ridică-te de 8 ori”, iar ultima întrebare pe care o primesc cu 2 minute inainte de expirarea timpului să fie:

” Este incorect să cazi de 7 ori si sa te ridici de 8, deci exemplul dat nu este valid. In consecinta, ar trebui să concluzionăm că perseverența nu este o virtute ? ”

Dacă mai am 90 de secunde să răspund la această întrebare, s-ar putea să n-am destul timp să repar situația.

Rezultatul va fi că voi folosi umorul pentru a relaxa grupul, dar nu umorul e starea în care doream să duc grupul la final, ci dedicarea…

Astfel, locul în care ajung oamenii în acel moment s-ar putea să fie cu totul altul decât cel intenționat de mine și nu neapărat benefic pentru participanți.

La fel e și pe facebook. La fel e si intr-o ședință !

Faptul că cineva are dreptate nu este întotdeauna relevant !

Armonia sau atingerea scopului sunt de multe ori mai importante decât dreptatea!

Dacă porți o conversație despre ”cine are dreptate” riști să pierzi conversația despre ”cum putem rezolva problema” sau ” ce e cu adevărat important aici”…

Întrebare retorică:

De câte ori nu se întâmplă prin ședințele din companii ca scopul întâlnirii să fie deturnat de mentalitatea de CTC-ist a colegului de la ”productie” față de colegul de l „vânzări” ?

Dar a celui de la ”contabilitate” față de cel de la ” marketing”…. ? Ce rezolvă astfel de polemici ?

După părerea mea nu rezolvă decât … trecerea timpului… Oamenii bifează participarea la ședință și gata…

Două soluții concrete la această problemă

În finalul acestui articol îți propun două idei simple pentru depășirea sindromului CTC-istului:

Prima soluție:

Dacă ai un coleg care are astfel de ”apucături”, poartă o discuție cu el pe marginea acestui articol.

Și mai bine, oferă acest articol tuturor colegilor tăi ca punct de pornire.

Apoi, când dialogul deviază către ”cine are dreptate”, fă referire la titlul acestui text și pune intrebarea: ”Are we missing the point ?!”

Asta nu înseamnă că nimeni nu mai corectează pe nimeni… niciodată…

Înseamnă însă că respectiva corectură e analizată prin prisma relevanței.

A doua soluție:

Verifică dacă nu cumva ai chiar tu acest sindrom…

Data viitoare când ai tendința să corectezi ce s-a spus întreabă-te mai întâi dacă nu cumva corectitudinea subminează relevanța.

Alege relevanța ! 

Gândește-te și la consecințele pe termen lung ale unui comportament, nu doar la adevărul imediat.

Câteva exemple:

S-ar putea să nu fie corect să lauzi un om pentru o activitate pe care oricum trebuia să o facă, dar e relevant pentru moralul echipei …

S-ar putea să nu fie corect să îți iei o jumătate de zi liberă să te odihnești, dar poate fi relevant pentru productivitatea ta în următoarele 5 luni …

S-ar putea să nu fie corect ce spune partenerul tău de viață în timpul cinei…

S-ar putea să simți nevoia să îl corectezi, dar s-ar putea să fie mult mai relevant pentru relația voastră să îi zâmbești și să continui să te bucuri împreună cu el de cina la restaurant …

S-ar putea să nu fie corect fiecare cuvânt, virgulă sau grup de puncte de suspensie pe care le citești în articolele mele, dar să te ajute să reții mai ușor informația …

***

De exemplu, grupul de fraze de mai sus conține puncte de suspensie după fiecare paragraf.

Asta nu e neapărat corect, dar îți ajută creierul să proceseze mai ușor !!!

Apropo… nici folosirea a 3 semne de exclamare la finalul frazei de mai sus nu e neapărat corecta…

Sper însă din toată inima că acest articol e o lectură relevantă pentru tine !  🙂

 

Inspiraţie !
andy szekely

 

PS:  Nu e foarte corect nici să scrii un articol in limba română cu titlu in limba engleză…  🙂

”… But are you getting it !?  ”    🙂

 
 
 
Ţi-a plăcut? Arată-ne asta cu un like:Share on FacebookShare on Google+Share on LinkedIn

Comentarii. Intră în dezbatere: