“La capătul experienței Teach for Romania, veți avea mai multă claritate despre ce merită să fie viața voastră sau nu.” Sau cum ne-a inspirat Andy Szekely

Autor: Emanuela Barbă, Teach for Romania

 

Academia de Leadership și Pedagogie 2016, ziua 15. Luni.

Cunoaștere, cunoștințe, informații, comunitate, conectare, treabă serioasă. Dar parcă lipsea ceva.

La 9:00 fără ceva, toată lumea se îndrepta spre sala din centrul de Training din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, unde ne desfășuram de mai bine de 14 zile.

O luni în Academie nu-i ca o luni obișnuită: de fapt, zilele săptămânii sunt irelevante.

Azi, însă, era ziua în care „vine Andy!”, așteptat cu mare entuziasm de unii profesori (care au intrat în program după ce au citit articolul de aici) și cu puțin scepticism nemărturisit de alții, care nu-l mai ascultaseră.

Andy Szekely a fost, însă, începutul ideal pentru a treia săptămână din LSA.

DSC_0166

Nimeni, până acum, nu a mai pus așa bine punctul pe i despre legătura dintre dezvoltarea ca om și performanța ca profesor; pe asumarea propriei creșteri și pe gestionarea propriei energii.

Andy Szekely a vorbit despre cum ne construim pe noi înșine și cum îi construim pe copii ca lideri în educație. Pentru a fi lideri, profesorii au nevoie de o dublă strategie: una de efort și una de entuziasm.

Dar entuziasm adevărat, în care fiecare celulă din corp îți tremură la gândul că ai șansa să faci asta.

Când aceste strategii se întâlnesc, ajungi să îți dai seama cum vrei să arate viața ta și începi să prioritizezi altfel în carieră.

“La capătul acestei experiențe Teach for Romania veți avea mai multă claritate despre ce merită să fie viața voastră sau nu”.DSC_0166

Prima parte a sesiunii lui ne-a adus aminte de una dintre valorile Teach for Romania: „echilibru”, și ne-am bucurat că avem în Academie oameni cu care rezonăm atât de tare.

„Tu, ca profesor, te duci în fața copiilor și predai Viața, nu Curricula”.  

Îi ajuți pe copii să aibă succes, chiar dacă moderat, în 5 arii esențiale ale vieții lor: familie, sănătate, bani, carieră, contribuție socială.

Când spunem că vrem să le oferim copiilor șanse egale la o viață de calitate, spunem, de fapt, că prin educație vrem să le creștem potențialul în toate cele 5 arii.

Tu însuți, ca profesor, trebuie să îți iei pulsul, să te auto-actualizezi: copiii percep mesajele subtile și vor percepe dezechilibrele tale, iar rezultatul va fi imposibilitatea de a te conecta cu ei.

Aflat în echilibru tu cu tine, la clasă cu copiii, vei mai avea de gestionat energia grupului.

Conform definiției lui Andy Szekely, „Liderul gestionează energia grupului către scop mai bine decât membrii echipei lui”.

De aceea, întâi te ocupi de stare și apoi de structură.  

Întâi setezi cadrul pentru învățare și le captezi atenția.

M-a făcut să-mi aduc aminte de întrebarea „n-ai stare?”, pusă des într-un mod peiorativ.

Acum îmi dau seama că a fi în stare și a avea stare sunt două lucruri cât se poate de serioase.

Și ce faci dacă n-ai stare? Îți faci stare.

Și a-ți face stare presupune și să te ocupi de propria energie.

Dacă vrei să poți preda și mâine, du-te acasă cu același nivel de energie cu care ai venit.

„Dacă gestionezi energia grupului, gestionezi educația”. 

Iar să gestionezi educația și învățarea nu e ceva opțional.

Noi, la Teach, credem puternic că toți copiii au potențial.

Project 0, de Howard Gardner, spune același lucru. 98% dintre copii au profil de geniu.

Numai 2% dintre ei, însă, mai pastrează esența de genialitate pe parcursul vieții.

Ce e mai important, atunci: ereditatea sau educația?

Pentru mine, această informație era nouă și m-a bucurat enorm.

Ne-a confirmat cu cifre că misiunea noastră e cu atât mai importantă și cu atât mai posibilă.

Contextul fiecărui copil, provocările cu care s-a născut sunt doar variabile care se pot schimba prin educație.

Ei bine, când punem problema așa, a-ți controla propria energie și a controla energia grupului devine, dintr-o dată, ceva musai.

Controlul începe din corp

Andy ne-a recomandat să exersăm „poziția neutră a vorbitorului”.

Parcă ne-au trecut câțiva fiori prin șira spinării în timp ce ne-am îndreptat cu toții umerii, ne-am dus bazinul ușor în față și ne-am plasat tălpile una paralelă cu cealaltă.

Puțin incomod la început, reconfortant după primele 10 minute și mai ales după ce ne-am dat unii celorlalți feedback, în perechi.

Prin poziția corpului și gestica specifică, poți crea relație (care duce la stare) sau respect (care duce la structură).

Congruența între verbal și non-verbal este esențială credibilității tale și construirii de încredere.

Ne-am amuzat de exemplele de contrast între ce spui și ce faci, între verbal și non-verbal. Andy Szekely explorează și mai mult subiectul, aici.

„În educație trebuie să fii settler pentru copii”

Când credeam că acest training nu se poate apropia și mai mult de ce aveam nevoie să aud, Andy a ajuns la o distincție importantă:  în funcție de energia ta, poți avea un rol de pionier sau unul de settler.

Pionierul aduce inovație în structură, explorează cele mai diferite locuri, caută provocări și găsește teren fertil.

Apoi se întoarce și strigă: „Să mergem cu toții aici!” Exact ca profii noștri, m-am gândit. Ca Teach.

În timp ce settler așază, aduce împreună.

Și asta e ca profii noștri și ca TfR.

În timp ce explica, în mintea mea dezbăteam dacă exploratorii în educație sunt mai degrabă pionieri sau mai degrabă settlerscoloniști.

Decisesem deja – sunt ambele, sunt exploratori –  când Andy a zis: „în educație trebuie să fii settler pentru copii”.

Avea sens. Nu doar inovezi, ci aduci împreună.

Nu doar ghidezi, ci te asiguri că în grupul tău există coeziune pentru a fi urmat. Faci tabără.

Vrei ca oamenii să se simtă confortabil să spună povești. Vrei să le oferi 3 lucruri celor care învață de la tine:

  1. Protecție: spațiu unde este confortabil să înveți.
  2. Permisiune: Focul se va înteți, va crește, dacă oamenii își dau permisiunea să greșească și să fie ei înșiși. Deja aveam în cap o imagine cu focul și cu settleri dansând în mijloc. Ne simțim bine unii cu ceilalți. „Dacă alergăm prin curiculă, ne comportăm ca un pionier și nu ca un settler”.
  3. Potențial: ii oferim încredere fiecarui copil că va ajunge să aibă rezultate și avem așteptări înalte de la el, cum spune și legea așteptărilor, astfel copilul tinde să ne îndeplinească aceste așteptări pozitive.

Ori pionier, ori settler, cert este că ești propriul tău leader, ești leader la clasă și ești formator de leaderi / caractere.

Ai o responsabilitate

  • Ai responsabilitatea de a te echilibra energetic;
  • Ai responsabilitatea de a face ceva cu lucrurile pe care le cunoști;
  • Dezvoltare personală = responsabilitate 100% pentru contextele în care ești, pentru cine ești, ce faci, cu cine te întâlnești, cu cine te însoțești.

M-am gândit că asta se potrivește foarte bine cu structura de învățare în Academie: Self-leadership, Teaching as leadership și System Leadership.

Mirela, îți mulțumim pentru Andy astăzi aici, m-am gândit.

După recapitulare, ne-a lăsat cu un cadou: 10 dintre cărțile sale cele mai recente: „Formula Maiestriei” și „Manifestul Educației”.

Cele trei ore alături de Andy ne-au inspirat cât pentru o viață.

Acum, suntem mai pregătiți ca oricând să răspundem provocărilor de la clasă.

Să ne creem starea, să creem structura, pentru a face cu adevărat o diferență, ca lideri în educație.

Îi mulțumim, lui și AS Training, pentru infuzia de inspirație pe care am primit-o!

 

 

 

Salvează articolul sau trimite-l unui prieten:
 
 
Ce părere ai despre ceea ce ai citit?