fbpx

Stresează-te… cu măsură:
5 metode inspirate de la performeri de top

Timp de citire: 5 minute

Stres e un cuvânt ”politically correct” pentru frică.

Așa îşi începea un speaker american una din prezentările sale.

Deși sună foarte interesant această idee, părerea mea e că stresul merită o analiză mai aprofundată.

 

Definiție de lucru:

Simplu spus, stresul e o stare de tensiune.

Când această stare este la nivel optim, nivelul tău de performanță crește, mai ales pentru că ai un grad mare de atenţie.

 

Două exemple:

  1. Gândeşte-te la o pisică în timp ce pândește o pasăre:

Toți mușchii săi sunt tensionați, iar simțurile îi sunt focalizate asupra prăzii.

Această stare de tensiune îi măreşte șansele să înșface prada.

Pe de altă parte, dacă pisica este vânată la rândul său de un câine fioros, șansele să vâneze pasărea scad considerabil.

  1. Gândește-te la un sportiv înainte să ia startul în cursa de alergare.

Același lucru: Mușchii și simțurile îi sunt ”tensionate” iar acest lucru îl ajută să reacționeze la momentul optim și să obțină performanța dorită.

Pe de altă parte, dacă sportivul are în mintea sa un dialog interior negativ de genul ”nu voi reuși” sau ”voi rata startul”, starea de tensiune se accentuează și asta îl duce la scăderea performanței.

 

Ce vreau să îți spun, de fapt?

Stresul este bun, până când…devine rău. 

Există un anumit punct de inflexiune pe graficul stresului, după care nivelul tău de performanță scade pentru simplul motiv că prea multă tensiune acumulată îți reduce puterea de concentrare (atenția).

Grafic, arată cam așa:

curba-stresului_1

 

Ce ai de făcut?

Dacă studiezi comportamentul marilor performeri vei constata un fapt inedit: fiecare dintre ei au găsit modalități prin care să se mențină în zona verde pe graficul de mai sus.

Iată o listă cu 5 astfel de modalități preferate de marii performeri:

 

1. Deconectează-te

În sesiunile mele de coaching, una dintre cele mai frecvente probleme pe care le întâlnesc la performerii de top (antreprenori, CEO, artişti) este incapacitatea de deconectare.

Mai exact, o dată pe săptămână este necesar să elimini mai ales factorii stresori legaţi de muncă (telefon, laptop, cărți de specialitate).

Întrebarea care se pune aici e simplă: Poți trăi 36 de ore fără acestea?  Dacă da, înseamnă că știi să te deconectezi.

 

2. Limitează cafeina

Bei cafea?  Eu da…. însă, una pe zi, cel mult.

Cafeina stimulează adrenalina, ceea ce îți reduce controlul asupra reacțiilor emoționale.

 

3. Limitează alcoolul

Știu că în popor se spune că după un pahar de vin te simţi ”alt om” iar acest ”alt om” are şi el dreptul la un pahar de vin, dar performerii au alt punct de vedere.

Pentru ei, serile de vin…sau orice alt alcool nu preced niciodată zilele de performanță.

De ce? 

Fă un test simplu: compară zilele în care faci sport după o seară cu alcool cu cele în care faci sport după o zi în care ai mâncat hrană vegetală din abundență și te-ai hidratat eficient.

Corelația va deveni evidentă.

 

4. Dormi destul

Unul dintre studiile care mă fascinează, literalmente (apărut în cartea ”Eat, Move , Sleep” , scrisă de Tom Rath) este cel care a calculat durata medie a somnului la top-performeri.

E vorba de 8 ore şi 36 de minute… Tu cât dormi în medie ? 

Te apropii măcar în weekend de această țintă ?

 

5. Controlează-ţi dialogul interior 

Gândește-te la o serie de întrebări care să te ajute să ieși dintr-o ”pasă proastă”.

Câteva exemple sunt:  Ce este totuși pozitiv în legătură cu această situație? Ce sunt dispus să fac să ies din ea?

Cine poate să mă ajute în acest caz? Cum pot să fac un prim pas, oricât de mic, înainte să trag mai multe concluzii?

Astfel de întrebări îți mută atenția de la ceea ce e negativ la ceea ce e constructiv.

Cu astfel de metode nu vei mai aluneca în zona de plictiseală și nici nu vei cădea în partea opusă (chiar mai nocivă) în care stresul maxim te poate duce la pierderea capacității de reacție și chiar la îmbolnăviri pe termen lung.

 

Sindromul ”Și-asa-i rău… și-așa nu-i bine !”

 

Acest sindrom caracterizează oamenii stresaţi.

Practic, el se manifestă prin faptul că orice soluție la probleme generează o nouă problemă potențială la care să te gândești.

Cauza  este conflictul interior, adică acea stare în care orice ai face pare că rezultatul va fi prost.

Ești într-o permanentă negociere cu tine însuți, iar asta îți consumă energie și crește nivelul de stres.

Un exemplu simplu:

Vrei să mănânci o prăjtură, dar te simți vinovat că vrei asta pentru că ți-ai propus să ții cură de slăbire…

Încă un exemplu:

Un prieten te roagă să îl ajuți, dar nu ai timp. Pe de altă parte, nu vrei să îl refuzi…

Astfel de situații există cu duiumul în viața de zi cu zi. Ne obișnuim cu ele și avem tendința să le trecem cu vederea.

Pe de altă parte, ele reprezintă, după opinia mea, peste 80% dintre cauzele stresului.

Nu crizele sau situațiile limită ne împiedică să performăm, ci acumularea acestor conflicte interne care ne consumă ”benzina motivațională” și ne fac să reacționăm prostește în situații pe care le-am putea rezolva simplu şi calm, dacă am avea resurse de energie suficiente…

În mod greşit, avem tendinţa să căutăm cauzele izbucnirilor de furie sau cauzele episoadelor depresive în situația prezentă.

În realitate, majoritatea acestor cauze se regăsesc în tolerarea micilor conflicte interioare până când ele ajung să ne copleșească, puțin câte puțin, la fel ca valurile mării care erodează baza stâncilor…

Degeaba dăm vina pe interlocutorul nostru care ne-a supărat, agresat sau dezamăgit…

În realitate, suntem singurii responsabili să ne păstrăm sus nivelul de energie și optim nivelul de stres, ca să putem reacționa cum se cuvine.

 

Inspiraţie !
andy szekely

 

Ţi-a plăcut? Dă-l mai departe.
 
 

Comentează




* Campurile marcate cu steluta sunt obligatorii.